
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a admis pe 15 noiembrie că investigarea corupției din mediul judiciar are deficiențe, dar a respins ideea că revenirea competenței la DNA ar rezolva problema. Poziția sa mută discuția de la instituția care primește dosarele la capacitatea structurii care le instrumentează. Este o opțiune defensabilă doar dacă va fi urmată de criterii publice privind resursele și rezultatele.
Marinescu a declarat la TVR Info, potrivit Digi24, că raportul Comisiei Europene privind statul de drept semnalează probleme în combaterea corupției în mediul judiciar. El a susținut că răspunsul ar trebui să fie mai mulți procurori și mai multe resurse pentru mecanismul existent, nu noi transferuri de competență între instituții.
Ministrul a argumentat că mutarea repetată a atribuțiilor „nu faci decât să muți dosare şi să nu le rezolvi”. Există un argument instituțional real în această poziție: schimbarea titularului unei competențe poate consuma timp și poate lăsa nerezolvată lipsa de personal, polițiști judiciari ori instrumente de lucru. Materialul furnizat nu oferă însă date despre volumul dosarelor, întârzieri sau rezultatele structurii actuale.
Tocmai de aceea, apelul la consolidare nu ar trebui tratat ca un răspuns complet prin el însuși. Marinescu a spus că se încearcă suplimentarea resurselor, dar nu a indicat câți procurori ar urma să fie adăugați, ce buget ar fi alocat, până când sau după ce indicatori ar fi evaluat mecanismul.
Cel mai puternic contraargument disponibil este chiar cel invocat de ministru: o nouă mutare a competenței poate produce o reorganizare fără soluționarea cauzelor. Dar menținerea actualei formule cere același lucru pe care îl cere orice alternativă: o răspundere verificabilă. Guvernul trebuie să arate ce structură primește capacitatea promisă și ce rezultate va publica după evaluare.
Sources
- Digi24 · Source date: 2026-11-15
Independent editorial content. WUA is not affiliated with any political party. 2026-11-16